| 1.
|
RUMEI'OR, -O'ARĂ, rumeiori, -oare, adj., s.f. 1. Adj. Diminutiv al lui rumen2. 2. S.f. (Bot.) Cârmâz. [Pr.: -me-ior. - Var.: rume'or, -o'ară adj.] - Rumen2 + suf. -ior. Sursă
: DEX'98
( 58965)
- LauraGellner |
| |
| 2.
|
RUMEI'OR adj. rumenel, (reg.) rumenuţ.
Sursă
: Sinonime
(207136)
- siveco |
| |
| 3.
|
rumei'or adj. m. (sil. -me-ior), pl. rumei'ori; f. sg. rumeio'ară, pl. rumeio'are
Sursă
: DOR
(279396)
- siveco |
| |
|
|